Era o zi luminată și veselă, și eu eram singur având munca în camera mea, dar apoi am văzut ceva ciudat pe podea. Era o cutie mare, și părea acoperită de praf! Așa că am fost umplut cu curiozitate și entuziasm. Ce era în această cutie, mă întrebam? Inima mea băteau cu entuziasm când am făcut pași lenti spre ea. Exista o mistere ascunsă în această cutie?
Am deschis cu grijă capacul cutiei, pentru a nu o strica. Când am aruncat o privire în interior, am fost impresionat de câteva lucruri unice pe care le-am văzut. Unele cărți aveau culori estompare pe coperte, una era un jucărie wooden mică care părea frumoasă, cealaltă era o cheie lustru care scânteia sub lumina. Era puțin ca și cum această experiență devenea povestea pe care voleai să o conti într-o carte. Vroiam să afiș mai multe despre aceste obiecte și cum au ajuns în cutie.
Experimental, am decis să mai caut puțin mai adânc în cutie. Erau niște cărți vechi, cu pagini galbene și margini oboiate când le-am deschis. Mi-a făcut să-mi dau seama cât de vechi erau aceste cărți, mai vechi decât eu! Am aflat și că jucăria din lemn avea forma unei bărci. Era vopsită în albastru strălucitor și alb, ca culoarea steagului lor, și chiar avea un mic steag care zboara la vârf. Închizând ochii pentru o clipă, mi-am imaginat barca navigând prin mări mari, fictive, îndreptându-se spre aventuri palpitante. În cele din urmă, am luat cheia lustruită. Părea a fi din bronz, cu un șir lung și îngust. Nu puteam să nu mă gândesc la ce fel de închidere ar putea să îi corespundă. Ce secrete ascundeau cheile?
Aceasta nu era totuși o cutie obișnuită; nu, această cutie se transformase într-un mare mistere, și eu mă simțeam ca un detectiv căruia i se punea sarcina de a desființa codul. În acel moment, ceva a capcaneat în ochii mei! Am văzut o mică marcă neagră pe fundalul cutiei. Ea avea forma unei amprente de picior de animale! Am privit-o și mi-am pus întrebări despre ceea ce ar putea să însemne. Apoi, mi-a trecut prin minte o gândire. Erau mult timp încuiate ușile, dar am amintit de un pod secret despre care aș fi citit în cartea mea preferată de aventuri. Eroul din poveste urmărea o singură urmă de amprente de picioare pentru a găsi intrarea. Poate că această mică amprentă de picior era semnul unei calelor uitate, foarte demult abandonate.
Eram hotărât să descopar ce face cutia pe podea. Așa că am deschis totul din nou și am căutat alt indiciu. În timp ce analizam cartile vechi și jucăria din lemn, mi-am dat seama de ceva ciudat. Cartea era marcată cu un fel de hârtie. Pe această hârtie erau niște note scrise mânuși și o desenare foarte ciudată. Era o hartă! Există o imagine a unei hărți cu un drum care trece prin pădure, cu un mare X în mijloc. Aceasta arăta exact ca o hartă azbucă!
Excitația mi s-a amestecat înăuntru. Aceasta era o hartă pe care știam că trebuie să o urmez în căutarea drumului secret. Am luat cutia, cu toate lucrurile noastre în ea, și m-am îndreptat afară. Eram pregătit pentru o aventură! M-am dus spre marginea pădurii și am urmărit drumul de teren de pe hartă. Trecând lângă copaci înalți și zăpori groase, am observat X-ul la distanță. Eram agitat și visam despre visuri imposibil de mari. Ce m-aștepta la sfârșitul acestei călătorii cu tezaur?
În sfârșit, am ajuns la locul unde era X-ul, și acolo am găsit un piatră mare care se afla pe pământ. Am ștergerea prafului și am privit mai atent, și uite că a apărut o mica gaură în pământ. Părea ca o ușă de capcană! Am deschis ușa încet și am coborât în întuneric. Pe măsură ce coboram, am observat că mă aflu într-un fel de tunel mic, și puteam vedea o lumină neclară din departe.
